încet, cu Leviathanul pe scări
Se pare că e o naivitate să-i vorbeşti despre energie solară cuiva care e mulţumit cu o lumînare. Sau două.
O televiziune naţională difuzează un ciclu de emisiuni, la care participă personalităţi culturale. Plus mai multe ştiri la principala emisiune informativă. Plus un tele-maraton de două ore, cu oarece audienţă, redifuzat, la care participă personalităţi publice. Politice, culturale, ştiinţifice .
Există şi o pagină Fbk a acestei campanii publice. Un site . Cărţi pentru elevi, studenţi, teze de doctorat .
Totul despre cineva numit, de un membru al Academiei Franceze, ” un Soljeniţîn român ” . Şi despre dorinţa lui de a reveni, la 79 de ani, acasă. Numai că n-are o casă.
Un tînăr inteligent, presupus informat, activ social, zice că n-are nici o părere despre asta. Trăieşte în ţara în care s-au întîmplat toate cele amintite . Face un lucru stimabil, strînge bani pentru amenajarea unui scuar . Deci e un vector al progresului social . Şi al ieşirii din comunismul mental.
Lenin trăieşte. Alţii sînt morţi. Lumînările sînt, deci, binevenite.